Legenda spune că în 1621, după un an secetos membrii tribului, Wampanoag şi primii colonişti din Anglia s-au ajutat reciproc, iar la sfârşitul toamnei au sărbătorit împreună recolta bogată obţinută în Lumea Nouă. Ziua Recunoştinţei a devenit sărbătoare federală în 1863 cu ajutorul preşedintelui Abraham Lincoln şi se celebrează pe a patra zi de joi din noiembrie.

În zilele noastre de Ziua Recunoştinţei de obicei, defileaza fanfare şcolare, iar seara se sărbătoreşte în familie, în jurul mesei îmbelşugate, pe care se pune curcan umplut, jambon, cartofi piure, cartofi dulci, porumb şi plăcintă cu dovleac. O tradiţie cât se poate de ciudată legată de această sărbătoare este faptul că în fiecare an o echipă de 55 de angajaţi ai Administraţiei alege un curcan alb pentru a fi graţiat de către preşedintele Statelor Unite, după care norocosul animal este trimis la o fermă, unde va trăi până la bătrâneţe. Anul acesta preşedintele Obama a iertat doi curcani, pe Cobbler şi Gobbler, astfel nu vor deveni felul principal pe nici o masă festivă.

Aşa cum am menţionat mai sus toată tradiţia a pornit din Plymouth, Massachusetts, unde a fost fondată prima colonie din New England de către coloniştii sosiţi pe corabia Mayflower. În ultimii 30 de ani Plymouth s-a dezvoltat rapid şi în scurt timp a devenit un centru economic şi turistic de pe coasta de sud. Zona este dominată de plaje însorite şi dealuri împădurite.

Destinaţiile cele mai populare din regiune sunt Plymouth Rock, despre care legenda spune că aici ar fi ancorat echipajul corabiei Mayflower; plantaţia Plymouth, un muzeu interactiv, care reconstruieşte viaţa de zi cu zi a coloniei din 1627; Mayflower II, o replică autentică a corabiei Mayflower, care a fost deschisă cu scopul de a prezenta vizitatorilor condiţiile în care au călătorit primii colonişti. Nici iubitorii naturii nu rămân dezamăgiţi, deoarece plajele de pe malul oceanului Atlantic şi pădurile Myles Standish le aşteaptă cu braţele deschise şi cu peisaje unice.

Prietena noastră, Cazacov Daniela vara aceasta a avut şansa să lucreze şi să trăiască în Plymouth. Ea ne-a povestit următoarele:

Plymouth este un orăşel foaaaarte drăguţ, cu oameni extrem de buni. Nu cred că m-aş fi simţit în altă parte la fel de bine ca acolo. Într-adevăr a fost mult lucru şi la final, 2 săptămâni de distracţie maximă! Toate s-au aranjat foarte bine, am fost norocoasă sa dau de multă lume bună şi să înţeleg viaţa americanilor.