Bună tuturor cititorilor. Știu că mulți din cei ce veți citi acest articol sunteți doritori să transformați în realitate visul american vara viitoare. Așa că mi-am propus să fiu sinceră și să vă zic solemn că se merită orice ca să trăiți ceea ce, pun pariu, că nu vi s-a mai întamplat.

A fost o vară nebună! Asta le zic tuturor când mă întreabă. De ce? Pentru că în 110 zile în S.U.A., trăirile mele interioare au fost duse la maximum, iar limitele de orice fel mi-au fost depășite.

Încă din momentul când te înscrii în program ai emoții și nu știi sigur cum va fi necunoscutul: interviuri, acte, viză, drumuri încoace și-ncolo, rezolvă și cu facultatea, până în momentul când ajungi și vezi pe geamul micuț al avionului, pământul american, simți de parcă ți se taie picioarele și-ți spui în gând: I did it !

Nici bine nu ajungi acolo, nici nu realizezi ce ți se întamplă, că deja îi dai de gust. Nu ai cum să nu observi diferențele majore, nu ai cum să nu recunoști ceva ce numai în filme ai văzut: modul cum iți vorbesc și te întâmpină oamenii, cum arată clădirile, cum e amenajat totul în jur, cum arată acele cartiere de lux, sau mai puțin, mâncarea, magazinele, ce să mai,…ești în filmul tău în America. Și culmea, chiar e filmul tău, ești și regizor, dar și actor. Încă din momentul în care ți-ai ales locația și job-ul, ai făcut o decizie și așa îți va decurge povestea.

Vara asta am ales să merg pe Coasta de Est, în orașul Philadelphia, mama Americii ca să zic așa. Locul unde a fost proclamată Independența S.U.A. și un loc plin de istorie și mândrie a cetățenilor ei. Totodată, aici am avut ocazia să îmi celebrez ce-a de a 21-a aniversare chiar pe 4 iulie!

Am ales strategic Philadelphia. La o oră de Atlantic City, la 2 de Washington DC, și doar de 3 de New York City. Și da. Le-am vizitat pe toate cele menționate, ba chiar mai mult.

Am lucrat casier la o cafenea dintr-un acvariu foarte mare – Adventure Aquarium Camden NJ. Am locuit într-un cartier din orașul Camden, peste râu de Delaware, granița dintre Philadelphia și Camden. Locuiam într-o casă 12 studenți. Șapte români și cinci turci. Toți lucram în aceeași locație, ceea ce a fost foarte bine, pentru că la finalul zilei eram împreună acasă, eram ca o mare familie, unde toți eram cu bucurie în suflet, liberi, plini de viață și cu chef de distracție.

Seară de seară ne adunam și ne bucuram de ceea ce trăim și unde suntem, când pe treptele din fața casei, când făcând plimbări și admirând artificii pe faleza râului, iar în zilele libere, nu stăteam nici o clipă. Luam autobuzul către ocean sau mergeam cu trenul în oraș să facem cumpărături la Macy/s sau Walmart ori făceam rezervare pe net și ziceam: „ Hai să mergem cu Megabus până în NYC sau DC”. Mergeam mile pe jos, lăsam în urma noastră numai entuziasm. Nu mai zic, atâtea peripeții… de la prima arsură solară pentru care am suferit o săptămână, de la autobuzul pierdut în noapte în Cherry Hill, de la închiriatul unei mașini și plimbat prin NJ Shore două zile nedormite până în momentul când am cântat cu toții Happy Birthday în tren unei tipe pentru că ne-a rugat iubitul ei…

Amintiri și amintiri.

La muncă trebuie să fii serios, acolo înveți ce înseamnă responsabilitatea, respectul, agilitatea, corectitudinea, dar mai ales atitudinea. Orice-ar fi, întotdeauna trebuie să lași problemele acasă, să fii cu zâmbetul pe buze și să fii pregătit de o nouă zi de muncă. Îți va plăcea să te întâmpine lumea așa, și aceleași așteptări le au și ei de la tine.

Despre greutăți? Aș minți dacă aș zice că vara asta nu am dus dorul celor dragi de acasă, cu toate că mi-am făcut noi prieteni acolo. Eu am plecat de una singură în State, fiind pentru prima dată când am mers atât de departe, în necunoscut… Nu mi-am imaginat ce mă va aștepta, dar am avut curaj și dorință. Restul a venit de la sine.

După o lună și jumătate de muncă și distracție în Philadelphia, am realizat că vreau mai mult. Asta e interesant acolo. Dacă vrei mai mult și ești interesat, oportunitățile își deschid ușa și la un moment dat tot găsești ceva și te vei descurca. Locația de acolo nu îmi putea oferi un al doilea job pentru a câștiga mai mult, iar la job nu aveam foarte multe ore de muncă, deci mai puțini bani. Am realizat că am nevoie să câștig mai mult pentru că trebuia să returnez la întoarcere o sumă de bani.

Așa că m-am hotărât să mă mut în Washington DC, chiar în capitală. Am găsit un job bine plătit, să lucrez ca salvamar la piscină. Cum am făcut rost de job? Pot să spun că norocul a fost de partea mea, iar agenția m-a ajutat foarte mult. Am plecat din casa cu 12 studenți, de una singură din nou, în alt oraș, alți oameni, alte cerințe. Am schimbat patru mijloace de transport ca să ajung la destinația mea finală din Brookland Washington DC.

Acum pot spune că am văzut o altă față a Americii.

Aici m-a așteptat un oraș minunat, de o disciplină, artă, arhitectură și istorie neînchipuite.

Ai să fii uimit de câtă importanță oferă americanii pentru tot ce este al lor.

În Washigton DC locul de muncă se afla la o oră jumătate distanță de casă, lucram și câte 12 ore pe zi, așa am reușit să scot banii atât de importanți pentru acoperirea investiției. Aici nu am mai locuit cu români ci cu studenți din toată Europa. Uneori îmi era dor să vorbesc în limba română dar nu aveam cu cine, iar cu cei din țară nu prea aveam timp să vorbim și nu coincideau orele în care eram liberi. A fost frumos aici, dar am muncit din greu și a fost și mai multă responsabilitate. Bineînțeles că și aici mi-am făcut prieteni noi; iar o dată la două săptămâni angajatorul organiza petreceri gratuite pentru toți salvamarii.

Spre finalul verii, o parte dintre prietenii mei din Philly, au decis să viziteze capitala, așa că le-am fost ghid pentru câteva ore. Eram iarăși fericită alături de ei.

Imediat la câteva zile după venirea lor, am încheiat și eu munca și mi-am făcut planuri de cumpărături și călătorie. Am cumpărat o grămadă de haine și suveniruri pentru prieteni, am vizitat pentru ultima oară oceanul Atlantic în Ocean City, am mers la un spectacol aviatic al forțelor militare S.U.A. și m-am pregătit de marele final – New York City, de unde am avut și avionul spre casă.

Vreau să spun că Manhattan-ul mi-a schimbat complet părerea despre America și m-a determinat să revin vara viitoare, dar nu singură de această dată, căci recunosc că mi-a fost greu…

Trei zile cât am stat în NYC, am vizitat tot ce s-a putut și cât m-au ținut picioarele, iar inima mi-a bătut cu o așa putere… Totul era perfect. Când am fost pe Empire State Building mă simțeam ca în vârful lumii. Am reușit să-mi fac amintiri pentru o viață!

La final, când tragi linia, când ești acasă, ajungi să realizezi ce minunății ai făcut vara asta. De la nopți nedormite și multă oboseală, de la confuzii și nerăbdare, de la frică și curaj, de la gafe și decizii corect luate, la locuri vizitate care-ți umple inima de bucurie, toate te schimbă, toate aceste lucruri îți arată de ce ești în stare, te îmbogățesc sufletește, e un altfel de pas către maturizarea ta.

Nimeni nu a zis că e ușor în America. Toți cei ce au fost acolo, pot spune că au avut parte și de dezamăgiri, că planul de acasă nici pe departe nu a fost așa cum l-au pregătit. Lucruile iau o turnură la care poate nu te-ai așteptat, dar garantez că toate acestea se merită pe deplin. De ce? Pentru că le-ai făcut cu mâna ta și ai învățat să te descurci și, cum bine spune acel cântec: ”If I can make it here, I can make it anywhere”.

Concluzionând: lăsați nedumeririle și alegeți să mergeți în America, timpul le rezolvă pe toate, înarmați-vă cu o doză de ambiție, energie și entuziasm și veți avea parte de schimbare și evoluție. America îți va zgudui mintea și sufletul, într-un sens care vrei tu să fie!