America mea – Roxana Pricopie (program coordinator Iași)

Iată-mă în fața laptop-ului, încercând să transpun în cuvinte emoțiile pe care le-am simțit atunci când am luat decizia de a pleca în State. Dar să începem cu începutul!

Entuziasm, cursuri, prieteni și experiențe noi, distracție, multe noutăți și oportunități… cam acestea sunt cuvintele-cheie caracteristice studenției. Pe la mijlocul anului I de licență, eu împreună cu 2 prietene și colege în același timp am hotărât să ”cucerim” lumea. Ne doream cu ardoare să ajungem în S.U.A. așa că am ”colindat” agențiile, însă nu am fost suficient de hotărâte sau poate ne-a lipsit curajul, căci nu am mai plecat. Practic mi-am petrecut vacanța de vară de la sfârșitul primului an de facultate făcând nimic constructiv. ”Nu se mai poate”, mi-am spus imediat cum a începutul anul al II-lea de facultate și chiar așa era, simțeam că trece studenția pe lângă mine sau eu pe lângă ea. Așa că m-am aliat cu o prietenă și colegă timp de 11 ani (noi am fost mereu pe aceeași lungime de undă).

893340_10200423305724849_1459502761_o996819_1379133925640809_307904690_n

Sinceră să fiu, eu încă mai aveam urme de scepticism în ceea ce privește acest program însă prietena mea, Mădălina, chiar a fost hotărâtă… bine, poate și ea avea propriile îndoieli, însă ne-am încurajat una pe cealaltă și am format o echipă grozavă. Așadar, undeva prin luna noiembrie a anului 2012 am luat la rând agențiile. Inițial am fost interesate de programul Work&Travel Grecia, însă ne-am luminat pe parcurs, gândindu-ne că poate aceasta este unica șansă de a descoperi cultura americană, aplicând pentru programul W&T USA. După cum spuneam, am intrat din agenție în agenție, încercând să descoperim ce are de oferit fiecare în parte și care ar fi cea mai avantajoasă alegere pentru noi. Eram confuză, sceptică, dar totuși am găsit tăria de a risca, căci practic pentru mine luarea deciziei de a pleca în America a reprezentat un risc la momentul respectiv, un risc pe care mi l-am asumat și de pe urma căruia am avut parte de o experiență de neuitat. Acele sentimente de îndoială, pe care le-am menționat mai sus, au fost atenuate de către reprezentanții Student Travel din Iași, prin prezentarea programului oferit de aceștia.

1011519_1418946938326174_817572653_n1236109_1418945148326353_24017271_n
Agenția Student Travel este prima care a apărut pe piața din România, având o activitate de peste 16 ani și ținând cont atât de faptul că organizează târg de job-uri real (angajatorii americani vin în România să cunoască studenții), cât și de faptul că se află în colaborare cu cel mai mare sponsor din America, CIEE, cred că oricine își poate da seama că nu mi-a fost prea greu să iau decizia de a mă înscrie în programul W&T USA la această agenție, întrucât deținea toate atuurile. În plus, am beneficiat de promoția Early-Bird ce îmi oferea, atât travel insurance gratuit pe luna octombrie, luna de călătorie (am economisit 40$), cât și prețuri reduse de program cu 50$. Așadar, am ales modalitatea cea mai bună de a descoperi America! M-am înscris în programul de schimb cultural W&T USA al agenției Student Travel care se desfășoară pe perioada vacanței de vară și astfel mi s-a oferit posibilitatea de a mă integra într-o societate nouă, deschisă, primind totodată pe lângă oportunitățile implicite de câștig și avantajul de a cunoaște oameni și locuri noi. Majoritatea ofertelor de muncă sunt în domeniul serviciilor turistice: restaurante, hoteluri, parcuri de distracții, baruri, cafenele, etc., iar acest program mi-a pus la dispoziție un loc de muncă prin târguri de job-uri organizate în România.

1185581_1418945398326328_39966799_n1236249_1418850495002485_392486108_n
Ziua în care am participat la Târgul de Job-uri de la Iași a fost una minunată. Sinceră să fiu, în seara dinaintea interviului cu angajatorul eram neliniștită, nu-mi mai stătea gândul la facultate, cursuri sau la traducerile cărora trebuia să le acord atenție zilnic. În acel moment, existența mea se rotea în jurul unei idei abstracte: America. Seara a trecut ea cum a trecut, dar dimineața… parcă retrăiesc acum emoțiile din acea dimineață. Am pregătit minuțios ținuta, totuși era primul meu interviu și bineînțeles m-am pregătit moral pentru ceea ce avea să urmeze. Îmi spuneam: ”voi reuși… O să plec în America, ar trebui să gândesc mereu pozitiv, doar americanii așa fac… ah… și zâmbetul… să nu uit să zâmbesc mereu, să arăt că sunt stăpână pe situație și calmă în același timp.” Atâtea stări într-o fracțiune de secundă… . Și m-am văzut acolo, în fața americanilor… waw… Aceasta este șansa mea! Mi-am stăpânit emoțiile, mi-am dat seama că sunt puternică și că totul depinde de mine pentru împlinirea visului american. Și spre surprinderea mea, n-am uitat să zâmbesc. Hihi! Am zâmbit… am zâmbit mult… chiar și mai mult când m-am văzut cu oferta de muncă în propriile mâini. Eram împlinită, chiar mândră aș putea spune. Mândră că am putut să realizez ceva prin propriile forțe. Eu parcă eram deja în America, oferta de muncă reprezenta biletul meu spre America.

1239864_1418947018326166_474760287_n
Și chiar așa a fost, nu a mai durat mult și m-am văzut în America, având job-ul de server și housekeeper la un hotel din statul Maine, de pe Coasta de Est a Americii. Despre zonă nu pot să spun decât că era minunată, hotelul având deschidere spre Ocean, ce mai… îmi era mai mare dragul să lucrez. Dimineața serveam micul dejun oaspeților cazați în hotel. Era o plăcere deosebită! Mă duceam la fiecare masă, oferindu-le apă, evident cu zâmbetul pe buze. Imediat cum deschideam gura să-i salut, mă întrebau de unde sunt și urma valul de presupuneri: ”Poland, Russia, Germany?!” Probabil din cauza fizicului, mă trădează părul blond și ochii albaștri. ”No, not at all, I’m from Romania.” Spre surprinderea mea, mulți știau despre Nadia Comăneci și Dracula, alții despre perioada comunistă și problemele pe care le-am avut de-a lungul istoriei. Era o plăcere să discut cu ei. Ce să mai spun de faptul că americanii erau fascinați de povestea mea, de curajul de care am dat dovadă ducându-mă la ei, la mii de km depărtare, ”crossing the whole damn Ocean!” (citând un ”fan” de-al meu și de-al prietenei mele).

10717832_10152545957166219_1656057335_n64373892m
Am avut colegi de muncă deosebiți, managerii la fel, tot personalul ne-a ajutat oricând era necesar. Formam o mare familie. Acolo, la locul de muncă, m-am maturizat, am căpătat încredere în mine, în propriile forțe, am devenit mult mai responsabilă și independentă și am câștigat aptitudini valoroase pentru întraga viața și pentru cariera viitoare. Totuși trebuie să menționez faptul că am povestit despre prima dată când am fost în SUA, însă eu m-am aventurat și în vara anului 2014, lucrând la același angajator, ca în vara anului 2013. Cum am procedat? Simplu! Dat fiind faptul că anul acesta am absolvit, trebuia să plec în State după susținerea examenului de licență. Așadar am menținut legătura cu angajatorul și am primit contract de muncă direct de la companie. M-am înscris astfel în programul W&T la agenția Student Travel pentru a doua oară în perioada 2013-2014, însă de această dată am plecat pe independent, adică cu contract de muncă propriu. Știam exact ce mă așteaptă în State. Doar câteva lucruri se schimbase față de anul trecut: managerul de pe departamentul meu și mici modificări a personalului. Am rămas uimită când mă recunoșteau oaspeții care se întorceau la hotel în decursul a mai mulți ani consecutivi. ”Aw! You’re the Romanian girl! You came back here!!” Sentimentul era minunat. Într-adevăr am cunoscut oameni speciali. Trebuie să vorbesc puțin despre două cupluri din statul Virginia care au fost oaspeți ai hotelului în ambii ani în care eu am lucrat. Ne-am atașat foarte mult unii de ceilalți… îi vedeam ca pe bunicii mei! Mereu când intrau în sala de mese stăteam la discuții despre economie, tineret și viitor, problemele actuale cât și despre unele de mult apuse. Aceștia transmiteau energie pozitivă și ne apreciau foarte mult pe noi, cele două românce. Ne transmiteau mereu numai gânduri bune și mult noroc în viață. Încă mai menținem legătura. Și nu doar cu ei, ci și cu colegii de serviciu care au devenit între timp prieteni foarte apropiați. Spre finalul verii, nu trecea o zi fără să nu ne găsim toți în jurul aceleași mese. Zâmbete, căldură sufletească și multă voie bună! Ah, dar să spun câte ceva și despre călătorii! Am impresia că mă pierd în detalii…

10614384_10202767387205279_6214296235096316507_n
Ce-i drept, vreau să transmit totul, dacă se poate, aș povesti la nesfârșit, atât de multe am să vă împărtășesc! Așadar, călătorii… Prima dată când am fost în State am călătorit la New York. Un vis devenit realitate! Eu, prietena mea Mădălina, pe care am tot menționat-o și un coleg de muncă de naționalitate rusă, la fel venit cu programul W&T. Am rămas de-a dreptul uimiți de ceea ce am văzut în NY, de la Empire State Building, până la marele Central Park și labirintul din Subway. Din păcate, am petrecut doar un weekend în NYC, însă ne-am bucurat din plin. Am fost fascinată de multitudinea de naționalități prezente în acest oraș, cel mai populat oraș din State; toată agitația aceea, parcă aparțineam acelui loc. Îmi tot spuneam, ”în sfârșit îmi trăiesc visul!” Dar un weekend trece rapid, mai ales când sunt atâtea locuri de vizitat. Pe scurt: ne-am îmbunătățit cunoștințele generale vizitând American Museum of Natural History, ne-am trezit cu mirosul cafelei Starbucks servită chiar din inima New York-ului, am retrăit momente din faimoasele filme Madagascar și Home Alone în locații precum Central Park și Central Park Zoo și am dansat printre numeroase nații în stațiile de metrou. Acestea sunt doar câteva cuvinte despre New York, însă nu pot să trec mai departe și să omit călătoriile de anul acesta. Am încercat pe cât posibil să mă bucur cât mai mult de timpul liber pe care-l aveam, așadar împreună cu grupul de prieteni format de-a lungul a două veri petrecute în State, am vizitat fiecare oraș din apropierea și din depărtarea domiciliului nostru temporar, printre care se numără și faimosul Boston din statul Massachusetts. În timp ce vizitam Harvard University, îmi aminteam de numeroase scene din serialul Suits. E uimitor cum poți vedea cu proprii ochi anumite locații pe care le-ai ”ajuns” doar cu gândul la un moment dat.

IMAG2961
Dar toate au un sfârșit, nu-i așa? Probabil acum devin nostalgică. Pe la mijlocul lunii octombrie, anul 2014, am avut avion spre New York din Portland, Maine, apoi din NYC spre Roma, iar ultima destinație… București. Nu pot vorbi despre despărțirea de prietenii din SUA. Pur și simplu stăteam îmbrățișați la aeroport, curgându-ne lacrimi șiroaie. Prieteni… prieteni care au devenit între timp familie! I-am apreciat, da, am apreciat și încă apreciez americanii, prietenii mei și toate persoanele cu care am intrat în contact. Sunt plini de viață, amabili, politicoși și cu un simț aventurier foarte bine dezvoltat. Dar acum sunt în România și este extraordinar de frumos să știu că am avut un vis ce a devenit realitate și este în același timp și dureros gândul că am lăsat în urmă prieteni, locuri, numeroase amintiri. Însă, o să retrăiesc acele momente curând.
În încheiere nu pot să spun decât că am plecat din țară cu speranțe mari, însă de îndată ce am ajuns să trăiesc în State, așteptările mi-au fost depășite. Au fost de-a dreptul cele mai frumoase veri din viața mea, am vizitat locuri la care visam încă de când eram mică, mi-am trăit ”my American dream” și am descoperit oameni minunați. Aceasta este cea mai frumoasă experiență a studenției, experiența SUA!

Facebook
Twitter
LinkedIn
WhatsApp
Email

Te-ai convins să aplici la unul dintre programele noastre?​