Așa începe povestea mea…
Am trăit visul american în 2013, când am plecat pentru prima oară în Statele Unite ale Americii, țara tuturor posibilităților și a visurilor.
Mi-am dorit atât de mult să călătoresc peste mări și țări, încât am simțit că niciodată nu e prea devreme să încep demersurile pentru plecare
M-am prezentat așadar la toate agențiile din oraș pentrua vedea cine, ce oferte are pentru mine, ca în cele din urmă să aleg Student Travel pentru simplul fapt că în momentul când am intrat acolo nu am fost luată nici cu asalt, dar am și reușit să plec cu tot ce trebuia să știu despre Work&Travel și plecarea în State.
Ce contează la primă experiență?
Cu riscul de a fi prea subiectivă, dar cu mâna pe inima spun că program coordinatorul meu a jucat un rol foarte important în tot procesul aplicației mele: de la oferirea primelor informații, până la toate detaliile utile pentru un amator în d`ale Americii.
În luna noiembrie am reușit să mă înscriu în program și în foarte scurt timp am primit și oferta de job mult dorită. Cu siguranță nu a fost cel mai bun job dintre toate cele existente, dar ce contează? Pentru mine a fost perfect. A fost exact ceea ce am căutat în acel moment: locație de poveste, oameni deosebiți, muncă nu foarte grea și salar mai mult decât suficient pentru ce aveam eu nevoie.
Ce a urmat dincolo de ocean a fost, de fapt, ceea ce a făcut totul.
Când românii se-ntâlnesc
Pe 10 iunie mi-am luat zborul împreună cu alte trei fete din Cluj-Napoca și alți 6 tineri români din Timișoara și Iași spre țara tuturor posibilităților pentru a ne trăi visul american.
Deși nu ne cunoscusem din România, în America am devenit cu toții părți dintr-o poveste frumoasă. Dar revenind la primele zile, trăiri și impresii nu pot să-mi amintesc decât cu o mare, mare bucurie de ce am simțit de când am părăsit aeroportul Newark și am pornit spre locația unde urma să ne simțim ca acasă pentru o vară întreagă: Wildwoods – o peninsulă mică, cochetă și foarte frumoasă de altfel. Imediat după perioada de acomodare cu zona și împrejurimile, a urmat să ne cunoaștem angajatorii (pe care de altfel îi cunoscusem virtual, la interviu) și viitorii colegi de echipe: americani, macedoneni, chinezi, taiwanezi, filippinezi și mexicani.
50 de oameni din atât de multe și îndepărtate locuri??? Deci așa e cu șocul cultural!?!
Așa sunt ei, americanii
Datorită felului de a fi al prietenilor noștri americani, ne-am acomodat foarte repede cu totul din jur. Începând cu proprietara casei în care am locuit vara (Denise), continuând cu vecinul nostru surfer (Jeff), și până la șefii noștri (Matt și Gary) am ajuns cu toții la un numitor comun, ei fiind familia noastră pentru o perioadă bună de trei luni. Într-adevăr, acești oameni minunați ne-au făcut să ne simțim ca acasă (sau și mai bine de-atât) și le datorăm o mare parte din lucrurile frumoase de care îmi voi aminti cu dragoste toată viața!!!
Sunt atât de multe de făcut…
Nu mi-ar ajunge un blog întreg să povestesc tot ce am trăit în acea vară, însă dacă e să înșir doar câteva dintre lucrurile deosebite care mi-au bucurat inima, aș spune că nimic nu poate înlocui acel sentiment când faci un adevărat schimb cultural: de la gătit supă de cartofi în stil ardelenesc și orez în lapte pentru chinezi și americani, continuând cu participarea la primul American Barbeque party unde ne-a invitat gazda noastră, lecțiile de surf cu vecinul, precum și primul mic dejun american „Beagels on the beach” organizat de Labor Day împreună cu șefii și colegii de muncă. Acestea, și foarte multe alte evenimente culturale: zile de naștere, petreceri cu alți studenți europeni, serate românești, cine și seri de jocuri au făcut parte din ceea ce se numește un tot unitar, o experiență care a meritat toate eforturile depuse și toți banii investiți, pentru că acasă cu siguranță nu aș fi avut parte de aceste sentimente.
O casă departe de casă
Ce nu trebuie să uite nici un student român atunci când pleacă într-o aventură de acest gen, este proveniența. Din nou s-ar putea să fiu subiectivă, însă eu întotdeauna am fost omul mândru de țara sa, mai ales că oriunde în lume am fost, am întâlnit numai români deosebiți, minunați chiar, alături de care am reușit întotdeauna să simt acea bucurie și siguranță: un fel de casă departe de casă.
Așa a fost și în Wildwoods, unde cele mai frumoase trăiri le-am avut cu românii alături, care s-au dovedit a fi aproape și la nevoie – ceea ce eu una nu am să uit toată viața. Dacă ar fi să aleg din nou, cu siguranță aș alege la fel.
De ce să pleci?
Pentru că America e o țară frumoasă, bogată în peisaje care din filme, cărți sau de pe internet nu se pot trăi nici pe departe. Du-te să vezi și să simți pe pielea ta și atunci când pleci, fii mândru de bagajul tău de cunoștințe, de cultura ta, dar mai ales de tine, pentru că America nu e pentru toată lumea, e doar pentru cei dornici și curajoși să-și urmeze visurile.
