Live free or die trying!

Motivat de motto-ul celui mai faimos parc naţional din lume, ne-am propus să ne orientăm spre zonele montane ale Statelor Unite. Parcul Yellowstone este renumit ca fiind primul  parc naţional din lume, şi se poate mândri cu cea mai bogată colecţie de gheizere, acestea fiind şi motivul pentru care a fost fondat în 1872. Această zonă montană sălbatică, împădurită, casa urşilor grizzly, a inspirat multe generaţii de scriitori şi artişti. Nu este de mirare că renumitul caracter, Yogi bear trăieşte în parcul Jellystone, un parc fictiv, inspirat din Yellowstone.

Parcul se întinde pe o suprafaţă de 8,983 km2, pe teritoriul a trei state, cuprinzând numeroase lacuri, râuri, canioane şi munţi. Până în secolul 19 parcul era populat de către indieni, când un grup de expeditori l-au parcurs pentru prima oară. Din 1960 aproape 2 milioane de turişti vizitează Yellowstone-ul în fiecare an.

Parcul cuprinde şi o parte din munţii Rocky Mountain, motiv pentru care are o altitudine medie de 2440m, cu vârful cel mai înalt de 3462m, Eagle Peak. Numele parcului provine de la numele fluviului Yellowstone, denumit astfel de către indieni. Gheizerele reprezintă fenomenul prin care parcul este renumit în întreaga lume, graţie spectaculozităţii lor. Acestea se găsesc în principalele bazine ale parcului: Norris, Lower, Midway, Upper West etc. Cel mai faimos dintre astea este Old Faithful.

Yellowstone este habitatul ideal al bizonilor şi al elanilor dar şi al urşilor grizzly. În ciuda civilizaţiei, care a pătruns până în inima parcului, turiştii sunt avertizaţi permanent că nu au voie să se apropie de animalele sălbatice, care le ies în cale.

Acest rai al naturii în 1988 a suferit o pierdere gravă, când din cauza unui incendiu ce a durat aproape 3 săptămâni, aproximativ 700.000 de acri de tren au fost devastaţi. Rezultatul a fost îngrozitor: mii de copaci arşi, animale sălbatice moarte precum şi câteva vieţi omeneşti pierdute, ale pompierilor care s-au luptat cu flăcările. În urma dezastrului, oamenii de ştiinţă şi administratorii parcului au decis să nu intervină în ciclul naturii, prin curăţarea zonei şi replantarea de puieţi, ci să lase natura să-şi urmeze propria-i reţetă de restabilire a normalului. Cu toate acestea parcul Yellowstone rămâne o creaţie impresionantă a naturii, care îndeamnă, an de an, turiştii să-i deschidă una dintre cele cinci porţi.

Xanterra Parks and Resorts este cea mai mare companie care se ocupă cu managementul parcurilor naţionale. Această companie angajează sute de studenţi pe perioada verii din întreaga lume. Printre punctele forte se enumeră cazarea la preţuri convenabile şi aproape de punctul de lucru, salarii peste 8$ şi posibilitatea de a vizita cel mai faimos parc naţional din lume.

Maria, prietena noastră din Braşov ne povesteşte despre vara petrecută în parcul naţional Yellowstone:

“Vara anului 2012 am ales să o petrec alături de prietenul meu în Yellowstone National Park, iar dacă la început spuneam că nu e cea  mai bună opţiune, acum când simt că se apropie timpul să plecăm nu  regret nicio secundă această alegere. Pe lângă faptul că peisajele  sunt superbe şi de multe ori te lasă fără aer, oamenii sunt  deosebiţi şi extraordinar de diferiţi. Îmi voi aminti cu drag  momentul în care am mers cam 10 persoane la canion să vedem ploaia  de meteoriţi, noaptea prin pădure, doar cu o lanternă la noi, sau  faptul că am vizitat tot parcul fără a avea o maşină, ci cu o  pancartă pe care scriam destinaţia şi faptul că suntem angajaţi.
Ce nu voi uita? Nu voi uita bizonii care încurcau circulaţia, şi în special nu voi uita oamenii cu care am legat prietenii pe viaţă: prietena de suflet din Serbia, prietenul din America care nu mi-a  bătut niciodată la uşă cu mâna, doar cu piciorul, toţi colegii de  muncă cu care m-am distrat pe cinste la picnicuri dar şi în timpul  programului când ne dădeam cu căruciorul pentru housekeeping sau  când trişam cu curăţenia pentru a termina mai repede camerele. Nu-mi  voi uita şefa care avea acelaşi zâmbet pe faţa de fiecare dată când  te vedea şi tot cu acelaşi zâmbet pe faţă a trimis acasă foarte  multe persoane. Nu voi uita ziua în care 12 persoane au fost  concediate pentru că au distrus baia, sau zilele în care rangerii  umbalu prin cămin pentru a mai găsi minori care au consumat alcool,  dar nu voi uita nici faptul că eu mă aflu printre supravieţuitori şi  am avut şi o petrecere cu acest nume unde ne-a fost servit alcool  tuturor minorilor.
Ce voi uita? Durerea de dinte care m-a ţinut timp  de 2 săptămâni şi  am rezistat, răceala care nu m-a împiedicat să mă duc la muncă şi  faptul că am trăit cu un şoricel în cameră. :)))
Nu regret nicio  secundă momentul în care m-am înscris şi cu siguranţă la anul voi fi  iar aici… diferenţa este că oamenii vor fi alţii .. niciodată nu  va mai fi la fel ca vara anului 2012, o vară de neuitat cu persoane  de neuitat.”

Da share acestui articol

Share on facebook
Share on twitter
Share on google
Share on pinterest
Share on email
Share on whatsapp